Ponta: Textul Legii retrocedărilor a fost convenit cu CEDO; miercuri Guvernul iniţiază procedura angajării răspunderii

Guvernul va iniţia procedura de asumare a răspunderii pentru Legea restituirii proprietăţilor, după ce textul final a fost convenit cu CEDO, a declarat luni premierul Victor Ponta.

"S-au întors colegii mei de la Strasbourg şi miercuri venim în Guvern şi ne angajăm răspunderea pentru Legea retrocedărilor", a afirmat Victor Ponta, la România TV.

El a arătat că Legea retrocedărilor este o problemă a României, şi nu una a USL.

"Avem un proiect pe care l-am prezentat, ne-am dus cu el la Strasbourg. Aveam data de 12 aprilie dată finală. Cei de la CEDO ne-au spus că mai prelungesc cu o lună până pe 12 mai ca să vadă proiectul. S-au întors colegii mei de acolo - secretarul de stat de la Justiţie şi preşedintele de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - cu textul final convenit cu CEDO, în aşa fel încât practic acum nu va mai exista niciun fel de argument că vom fi condamnaţi la CEDO sau că e neconstituţional. Eu vreau să angajăm răspunderea dintr-un singur motiv (...)Legi privind retrocedarea au dat toate partidele, este Legea Lupu, Legea 10 (...) Nu este corect să pară că e o problemă a USL. Este o problemă a României. Noi toţi plătim pentru ceea ce a luat statul comunist în urmă cu 70 de ani. Nu cred că este corect să mai plătim încă 70 de ani de acum încolo", a explicat Victor Ponta.

La 25 aprilie 2012, guvernul român a solicitat o prelungire cu 9 luni a termenului stabilit. La 5 iunie 2012, Curtea a decis să accepte cererea, amânând termenul până la 12 aprilie 2013.

Printr-o scrisoare din 20 martie 2013, guvernul român a solicitat CEDO o nouă amânare, de o lună, a termenului sus-menţionat.

În mai multe dintre procedurile sale precedente de decizii-pilot, CEDO a dat curs cererilor guvernelor în ce priveşte prelungirea termenelor de punere în aplicare a unor măsuri cu caracter general apte să soluţioneze o problemă de ordin structural.

În această speţă, termenul acordat iniţial autorităţilor române, ca şi prima prelungire a lui, luau deja în considerare faptul că acestea întâmpinau dificultăţi în elaborarea şi punerea în aplicare a măsurilor generale pentru rezolvarea problemei restituirii bunurilor naţionalizate.

Având în vedere durata scurtă a amânării solicitate şi faptul că guvernul român s-a angajat să consulte Comitetul Miniştrilor pentru a integra în proiect eventualele observaţii ale acestuia, Curtea a acceptat cererea executivului de la Bucureşti .AGERPRES